vineri, 15 aprilie 2011

violenta invizibila si o sarcina pierduta


O relatie cat se poate de frumoasa, mult timp, multe zambete, multă ciocolata si multe flori... cam un an, cam atat au existat toate astea!!! după care nici nu imi dau seama cand, cum si mai ales de ce s-a schimbat totul. Am inceput sa fiu mustrata de el! apoi certata.. apoi jignită... relatia mea se transformase dintr-o relatie cat se poate de frumoasa, intr-una bazata pe violenta invizibila, manipulare, intimidare si abuz emotional. 

Au fost multe încercari sa ies din relatie, despartiri, certuri si impacari.. incepuse să ma certe in legătura cu orice... ca nu i-am incălzit bine supa, că m-am trezit prea devreme, că am iesit la un suc cu o prietenă, ca dorintele mele de a ma angaja sunt irealizabile... lucruri marunte dar care dureau... intr-o zi mi-a spus ca nu mai sunt asa de frumoasa, ca nu ma aranjez asa mult ca la inceput.... acum rad cand ma uit in oglinda SUNT CHIAR FRUMOASA dar atunci ma vedeam urata si proasta... si a durat inca un jumatate de an asa...

Intr-o zi... imi amintesc si acum de parca a fost ieri... mi-am facut un test de sarcina, un al doilea, un al treilea si au iesit pozitive... i-am spus. Mi-era frica. Nu stiam cum o sa reactioneze, mi-era frica sa nu ma paraseasca el. A reactionat bine in prima faza, facem cum vrei tu mi-a zis! am facut planuri, ne-am gandit sa il pastram, dar am facut greseala de a aduce in discutie viata nu tocmai sanatoasa pe care am dus-o inainte de a ramane insarcinata... fumam amandoi, consumam alcool si alte cele, luasem pastila de a doua zi, ma lasasem de curand de anticonceptionale... am pus in calcul posibilitatea de a face avort!  i-am prezentat toata situatia cu argumente pro si contra... raspunsul lui a fost o amenintare! daca nu faci copilul meu o sa afle toata lumea, toti prietenii tai, familia ta colegii tai... ca esti o curva... ma duc la tine in faculta si pun afis!! zilele au curs cu telefoane la miezul noptii, cu amenintari, cu injuraturi, ma jignea in legatura cu orice....

Dupa cateva zile s-a calmat, mi-a cerut iertare in genunchi... nu luasem o decizie incă și am mers la doctor singura pentru ca el avea treaba... sarcina nu era dezvoltata normal... era prea devreme pentru un diagnostic... dar ceva nu era bine... dar el nu m-a crezut... s-a dus la doctorul meu, care i-a confirmat... reactia lui a fost de a ma acuza pe mine ca fumasem prea mult, ca nu mananc sanatos... si iar a inceput.... m-a strans cu putere langa un zid, spunandu-mi ca sunt nebuna si ca nu voi fi o mama buna... si stiam ca as putea fi o mama buna

am uitat sa precizez contextul.... luna mai, sesiune, licenta de predat, viata de camin, banii putini pe care mi-i trimiteau ai mei... el student, anul II, banii pe care ii primea de la ai lui. 

o alta zi, aceiasi ochii umflati si ma suna mama lui sa imi spuna ca i-am distrus fiul... ca am ramas intentionat insarcinata… atunci am urlat stop... am zis acum e gata....

Finalul s-a concretizat printr-o intrerupere de sarcina, multă vreme am crezut că a fost blestemul meu, pedeapsa mea... dar daca nu ar fi fost asa, urma sa ajung casatorita si cu siguranta batuta de el... nu aveam bani deloc, alor mei nu le puteam cere si in doua saptamani am scris o licenta pentru bani si in plus licenta mea... mi-am dat toate examenele si mi-am luat licenta... am fost singura la doctor atunci... a fost dureros si greu. Alta poveste... mai dureroasa

Nu m-a cautat deloc in perioada respectiva... m-a sunat după o saptamana și si-a cerut din nou iertare spunandu-mi ca vrea un nou inceput!!! i-am zis ca nu...reactia??? a sunat-o pe mama si i-a povestit ca am facut avort, mi-a sunat toti prietenii si colegii si le-a povestit cum i-am ucis copilul, m-a amenintat ca posteaza toate mesajele noastre, aveam un filmulet mai indecent, m-a amenintat ca il posteaza sa ma vada toata lumea... l-am urat din tot sufletul... acum mi-a trecut

nu am mustrari de constiinta... ma consolez cu ideea ca sarcina nu era normala... m-a salvat vestea asta! Mi s-a spus ca sunt in risc de avort spontan si doctorul se mira ca nu am facut deja!  Atunci m-am gandit ca nu e o crima! dar acum ma gandesc ca as face la fel...indiferent daca bebele ar fi sanatos sau nu  pentru ca el nu merita sa fie tatal copilului meu!! Irina pentru ca asa se cheama bebele care nu s-a nascut, nu stiu daca era fetita sau baiat dar numele asta este perfect, nu merita un tata asa!!! 

A trecut aproape un an! mi-am terminat facultatea cu 10... am dat la master și am intrat cu 10, m-am angajat in domeniul meu si sunt pe picioarele mele... ma uit in oglinda si ma vad frumoasă... dupa atata timp ma vad frumoasa si inteligenta... sa nu credeti ca am descoperit asta peste noapte... mi-a fost greu... dar am reusit... am reusit sa il parasesc! sa nu ma credeti proasta si naiva... inainte sa mi se intample nu as fi crezut ca pot pati asa ceva... dar viata mi s-a scris asa... singurul lucru pe care il regret e ca nu am plecat la timp… ar fi trebuit sa il parasesc cu mult inainte

Un comentariu:

  1. multe dintre noi ne invinovatim ca nu plecam la timp... dar se zice ca o femeie incearca de 7 ori pana iese dintr-o relatie de acest gen

    RăspundețiȘtergere