În timp ce proful meu de mate mâzgăleşte pe tablă ecuaţii întortocheate pentru mine şi colegii mei, eu încercam să calculez dacă am fost într-una din zilele sigure când mi-am pierdut virginitatea. Eram în a doua săptămână de după ciclu sau poate în cea de-a 20-a zi?
Dacă sperma rămâne activă timp de trei la şase zile înăuntrul meu şi ovulul meu călătorea cu o viteză constantă către oriunde merge să fie fertilizat, este posibil să fiu gravidă acum? Aceasta este o problemă de matematică aproape imposibil de rezolvat la o lucrare finală, dar problema mea este mult mai importantă decât o notă la şcoală.
Când profesorul meu şi-a întors spatele, prietena mea se apleacă înspre mine şi mi se plânge, ‚Vai de mine, o să mor săptămâna asta. Avem o lucrare marţi, şi după aceea o temă la engleză şi eseu de predat până joi’. Se strâmbă la mine, oftează zgomotos şi se întoarce la banca ei.
O ignor. Aş vrea să-i spun cât de uşoară ar fi viaţa dacă ar trebui să mă îngrijorez numai de şcoală, proiecte, teme şi lucrări.
Vreau să-i spun că s-ar putea să fiu gravidă. Că oricât aş încerca să calculez o noapte de sex, plus faptul că nu ne-am protejat, totul ar fi egal cu o sarcină. Probabil că în timp ce eu stau în clasă, primele celule ale fiinţei umane sunt dezvoltate în mine.
Vreau să-i spun cum numai gândul la săruturile prietenului meu îmi provoacă greaţă şi că mă enervează şi îmi repugnă. El nu trebuie să se îngrijoreze de mersul la şcoală sau la meciul de fotbal, când o să aibă o burtă până la gură. Vreau să-i explic despre drumul meu secret către o farmacie de unde să-mi iau un test de sarcină. Am citit instrucţiunile ascunsă într-o baie dintr-o cafenea. Am ascuns testul în rucsac, neavând curajul să o fac atunci.
Toate aceste lucruri vroiam să le mărturisesc, dar nu o fac. Să rămân gravidă la 17 ani pare atât de aiurea. În ochii părinţilor, ai prietenilor lor, chiar și în ochii mei, asta înseamnă planificare greşită, neglijenţă şi lipsă de valori morale. O sarcină este nasoală.
Nici chiar prietenii mei cei mai apropiaţi nu vor înţelege. Cei care nu au relaţii sexuale vor fi îngroziţi şi mă vor judeca. Cei care au ‚făcut-o’ mă vor considera stupidă şi neatentă fiindcă n-am reuşit să mă protejez. Şi prietenul meu? Mă va considera imatură, şi voi fi o pacoste pentru el, sau, mai degrabă, va considera că i-am înfipt un cuțit pe la spate... Aşa am gândit în această stare a mea de panică şi nebunie.
Cu frica în sân – întorcându-mă în pat de pe o parte pe alta toată noaptea – mă rog să găsesc totuşi o mică pată roşie. În cele din urmă apare, eliberându-mă de griji, dar ce iese la iveală mai târziu este şi mai liniştitor decât sângele menstrual.
Descopăr că nu sunt singura care are asemenea griji. O prietenă de-a mea mă sună după o săptămână, având o voce stresată şi îngrijorată și rugându-mă să merg la ea imediat. Stând ghemuită în pat, uitându-se prin mine, îmi spune că ea şi prietenul ei au făcut sex recent şi că acum ciclul i-a întârziat. ‚Dar folosesc pilule, deci n-ar trebui să fiu, ştii tu… Dar ce să mă fac? Şi dacă sunt?’, se lamentează ea.
După confesiunile din miez de noapte, prietena mea mi-a mărturisit că ea şi prietenul ei au trăit într-o stare de panică după ce şi-au pierdut virginitatea, deşi folosiseră protecţie. Convinsă că în mod accidental rămăsese gravidă, prietena mea a răsuflat uşurată după ce a făcut un test de sarcină, furnizat de cabinetul de ginecologie.
Prima mea experienţă sexuală m-a încântat, m-a stresat şi m-a informat. După cum am aflat mai târziu, perioada întunecată şi însingurată de nebunia unei eventuale sarcini este, de fapt, un subiect normal şi universal printre prietenii mei, la fel ca și perioada de iniţiere în ale sexului sau prima experienţă dureroasă sexuală.
Dar sexul nu trebuie asociat cu sentimente de regret.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu